Epidemie

Criza provocată de noul coronavirus face cuvintele noastre să conteze mai mult decât de obicei.

Știrile interne și externe sunt îmbibate de cuvântul „coronavirus“, pe mediile sociale oamenii discută același subiect. Starea de urgenţă este la ușă. Dar informaţiile care circulă liber în spaţiul virtual și real indică un nivel ridicat de neînţelegere a noului virus, a riscurilor și a potenţialelor soluţii.

Acum, când România a intrat în carantină totală, i-am căutat mai ales pe românii aflaţi în epicentrul pandemiei sau, dimpotrivă, la periferia ei, pentru a vedea cum trăiesc această experienţă, după ce statele pe teritoriul cărora se află au instituit starea de urgenţă. Ascultându-i, am simţit, cu o excepţie, că glisez rapid între viitor și...

Ni se tot spune să ne distanţăm social, ca și când socialul ar fi ceva exterior fiinţei umane, parcă nu ar fi elementul ei constitutiv. Pentru a ne proteja unii pe alţii, mai bine să ne distanţăm acum social, pentru a salva apropierea sufletească. Altfel spus, să sacrificăm exteriorul de dragul interiorului și prezentul de...

În timp ce o epidemie se poate răspândi în doar câteva săptămâni, găsirea unui vaccin poate dura ani. Astfel, deşi metodele de cercetare s-au înmulţit, lumea medicală se găseşte în poziţia incomodă a unui alergător pus faţă în faţă cu un adversar mult mai rapid, virusul, într-o cursă pentru a salva cât mai multe vieţi....

Lupta cu noul coronavirus este însoţită de mai multe „lupte paralele”, printre care și lupta cu frica oamenilor, care se poate transforma în panică – unul dintre cele mai periculoase fenomene sociale.

De la o zi la alta se înregistrează noi recorduri de infectări cu COVID-19 – zeci de mii de persoane testate pozitiv la nivel global. Ne confruntăm cu un dușman invizibil, pe care mulţi nu-l iau încă în serios, dar, potrivit specialiștilor, avem extrem de puţine arme cu care să rezistăm atacului virusului. Distanţarea socială este...

Școala nu ar trebui să aibă rolul de a-i educa pe copii pentru societatea de acum și de aici. Când aceasta nu va mai fi, când și cine îi va mai educa pentru timpurile ce vor fi venit?

În ultimii 12 ani, numărul cazurilor de infecţii dobândite în spitale aproape s-au dublat, ajungând de la 10.827, în 2005, la 19.607, în 2017, se arată într-un document al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Mesajul cel mai des întâlnit în ultima perioadă în contextul pandemiei este clar, dar totodată tulburător: „Stai acasă, rămâi acasă, lucrează de acasă!” Ce se întâmplă însă cu cei care nu au o casă?

Cum ar fi fost dacă nu ar fi existat nicio veste bună care să ne dea încrederea că putem trece prin necazurile cu care ne întâlnim? Nicio veste bună care să ne asigure că suntem preţuiţi, iubiţi, că suntem sprijiniţi, că nu suntem singuri?

În timp ce majoritatea dintre noi rămânem în casele noastre cel puţin pentru încă două săptămâni, mulţi ies zilnic dincolo de perimetrul sigur al locuinţei, pentru a ne ajuta să ne trăim vieţile mai aproape de normalitate.

În contextul actual, în care oamenii dedică mai mult timp vieţii online, materialele video legate de COVID-19, circulate pe reţelele sociale au succes garantat. De pildă, un interviu cu doctorul Sucharit Bhakdi, microbiolog german, unul dintre cei câţiva oameni de știinţă ale căror declaraţii sunt în dezacord cu informaţiile oficiale și cu măsurile luate de...

Banca Mondială (BM) va aloca de urgenţă 200 de milioane de dolari guvernelor din Liberia, Sierra Leone şi Guineea, dar și Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a lupta împotriva epidemiei de Ebola.

Oficiali ai Centrului pentru Controlarea și Prevenirea Bolilor, din Statele Unite, au declarat recent că acum există destule dovezi pentru a putea spune fără urmă de îndoială că virusul Zika poate cauza probleme neurologice bebelușilor care se nasc din mame infectate.

Trăim, în feluri diferite, „o stare de nestare”, cu ochii pe cifrele care indică numărul tot mai mare de infectaţi cu COVID-19, în timp ce încercăm să ne pliem pe restricţiile impuse de starea de urgenţă. Dar trăim și momente luminoase, care erau de nebănuit acum câteva săptămâni.

Fumător? Un sfert dintre români răspund cu „da” și tot un sfert spun că au încercat să se lase în ultimul an. Un program public ambiţios urmărește ca, în 2035, în România să trăiască deja prima generaţie fără tutun.

Când lucrurile se strică în viaţă, nostalgia devine ispita care ne consolează. Începem să privim cu alţi ochi trecutul. Ne gândim că am fost prea exigenţi cu noi înșine, cu ceilalţi, cu lumea. Că aveam de toate și voiam totuși mai mult. Că eram într-o permanentă căutare de altceva, fără să ţinem cont de esenţă.

Nu este o noutate faptul că ne trăim viaţa tot mai iresponsabil. Propriile alegeri, cu cât sunt mai problematice, cu atât ne afectează mai mult sănătatea, iar în privinţa alimentaţiei sunt, poate, cele mai puţine motive de încântare. Malnutriţia tinde să devină normă, se arată în studiul Global Nutrition Report. Cu alte cuvinte, devine o „modă”.

România: Crește numărul firmelor radiate

Mă gândeam așa: Oare a sunat vreo alarmă sau e un semnal de sfârșit de zi?