UE

În luna februarie, situaţia din Siria a escaladat pe cel puţin trei planuri, precum și situaţia din Israel, în timp ce Uniunea Europeană a încercat să sancţioneze presupuse derapaje democratice în Polonia, Ungaria și România, dar și să își amelioreze relaţiile cu Turcia.

România, alături de alte opt state ale Uniunii Europene, riscă să fie sancţionată cu aproape 100 de milioane de euro pe zi dacă se constată încălcarea legislaţiei UE cu privire la limitele admise de poluare a aerului.

După ziua de duminică, pieţele financiare din Europa, și nu numai, răsuflă încă o dată ușurate. Uniunea Creștin-Democrată, partidul politic din care face parte Angela Merkel, a avut un succes copleșitor la alegeri, asigurând totodată al patrulea mandat pentru cancelară. Astfel, lucrurile par stabile în Germania, cu excepţia unui vânt politic dinspre extrema dreaptă, care...

Ce este G20? Întâlnirea liderilor celor mai dezvoltate 20 de ţări. Care este scopul? Se poartă discuţii bilaterale, iar la final se încearcă semnarea unui document-rezumat cu care toată lumea să fie de acord.

„Trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru propriul nostru destin”, a spus cancelarul german Angela Merkel, făcând aluzie la discuţiile de la summitul G7, pe care le calificase deja drept „deloc satisfăcătoare”, mai ales din cauza omisiunii președintelui american Donald Trump de a preciza explicit angajamentul apărării colective din Articolul 5 al...

De mulţi ani, o tradiţie a libertăţii de exprimare este instituită în Marea Britanie, la Londra, în Hyde Park: prin lege, de la o tribună special amenajată, orice cetăţean e liber să-și comunice deschis opiniile în faţa auditoriului întâmplător, oricât de refractare sau virulente, cu privire la orice chestiuni de interes public.

Anul 2016 s-a încheiat cu dezamăgiri și frustrări profunde și cu o stare de anxietate generalizată cu privire la cum se va schimba peisajul politic în următorul an, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE și a schimbărilor de politică externă de la Casa Albă, ce se anunţau majore. Însă, pentru Europa, ce avea...

Mai multe ţări europene l-au introdus pe miliardarul George Soros în arsenalul populist folosit în ultimii ani pentru îndepărtarea mai mult sau mai puţin subtilă de democraţie. Însă niciuna dintre aceste ţări nu a mers atât de departe precum Ungaria.

Mâine se așteaptă ca premierul Marii Britanii să declanșeze oficial procedurile pentru Brexit. În acest context, liderii celor 27 de state rămase au sărbătorit 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii printr-o „reînnoire a jurămintelor”, tot acolo unde ele au fost depuse prima dată de către cei șase părinţi fondatori, la Roma.

Într-o declaraţie solemnă, în cadrul celei de-a 60-a aniversări a tratatului fondator al UE, cei 27 de reprezentanţi ai statelor membre au proclamat, la Roma, unitatea și „viitorul lor comun”. Europa este însă departe de o atmosferă festivă.

„În sfârșit! Olanda a dovedit că populiștii pot fi opriţi. O lecţie utilă pentru europenii care vor fi confruntaţi în curând cu alegeri”, comentează DW, pe marginea proaspetelor alegeri din Olanda.

În ediţia din august 2016 a revistei tipărite Semnele timpului scriam despre proiecţiile de urgenţă pe care liderii europeni le-au făcut imediat după referendumul din Marea Britanie. După Carta Albă a președintelui CE Juncker se pare că de atunci, în doar câteva luni de zile, soarta Uniunii s-a schimbat radical.

„Rareori se întâmplă ca un raport european să fie atât de echilibrat, aproape pesimist, precum Cartea albă privind viitorul Europei”, concluzionează RFI, pe marginea noilor scenarii privind evoluţia Uniunii până în anul 2025. Ideea unei Europe în care unii par să fie „mai egali” decât alţii începe să prindă tot mai mult contur.

A 53-a Conferinţă de Securitate a reunit în jur de 500 de personalităţi ale lumii, care au discutat despre crizele actuale și marile provocări asociate politicii globale de securitate. Pe fond, administraţia Trump pare să genereze cele mai intense îngrijorări.

„Post adevăr, post occident, post ordine” este titlul documentului de lucru al Conferinţei de Securitate de la München, ce se desfășoară în perioada 17-19 februarie 2017 în capitala bavareză. Se prefigurează zile grele pentru lumea democratică.

Eșecul sondajelor de opinie de a prezice cu acurateţe cine va câștiga alegerile prezidenţiale din Statele Unite a ridicat un val de uimire care a măturat nu doar America, ci și alte ţări care așteptau cu interes rezultatul.

Cărţile Brexitului încă se joacă tare. Politicienii britanici, dar și cei europeni rămân pe baricade, arătând că ieșirea Marii Britanii din UE va continua...

Henry Kissinger, unul dintre cei mai experimentaţi și respectaţi politicieni americani, scrie în ultima sa carte, World Order, că punctul cel mai periculos este atunci când ordinea mondială trece de la un sistem la altul. „Constrângerile dispar, iar scena politică este supusă celor mai expansive pretenţii și celor mai implacabili actori. Haosul urmează, până la...

Orice s-ar spune despre ţara noastră, nu se poate spune că ar tinde să îmbrăţișeze corectitudinea politică, atât de blamată peste ocean. Din contră. Însă opusul unei extreme nu ar trebui, obligatoriu, să fie o altă extremă.

Eșecul referendumului italian cu privire la reforma constituţională este posibil să afecteze întreaga Europă. Oponenţii reformei au învins în urma unui vot mai degrabă emoţional, sugerând că viitorul va fi marcat de multe surprize.

După Brexit și victoria lui Donald Trump, Europa trăiește cu sabia lui Damocles deasupra capului, așteptând evenimentul care va rupe firul. Să fie alegerile din Austria? Sau voturile din Italia?