Etichetă: religie

„Din codru rupi o rămurea / Ce-i pasă codrului de ea! / Ce-i pasă lumii întregi / De moartea mea!”

Peisajul religios din Grecia este în schimbare. După mai bine de 20 de ani de solicitări, guvernul grec a conferit politeismului de tip elenic antic un statut legal în baza Legii 4301/2014, care stabilește conceptul de comunitate religioasă și metodele de organizare ale acestor comunităţi.

Schimbarea face parte din procesul de maturizare și este ceva obișnuit ca tinerii să își schimbe locuinţa, locul de muncă, până și prietenii. Dar se pare că a devenit ceva obișnuit și ca tinerii să regândească rolul bisericii în viaţa lor, arată rezultatele unei analize LifeWay Research.

Au trecut deja doi ani de când Curtea Supremă din Rusia a interzis funcţionarea pe teritoriul său a Martorilor lui Iehova și mai multe incidente de discriminare și violenţă au fost înregistrate împotriva acestor creștini. Recent, președintele Putin a părut să dea semnale că reprimarea s-ar putea domoli.

Anul 2018 nu a fost un an cu mari schimbări din punct de vedere religios, însă a continuat trendurile observate recent: privatizarea religiei și disoluţia bisericilor ca instituţii în ţările dezvoltate, dar o prezenţă tot mai mare a discursului religios pe scena politică. Ce ne rezervă 2019? Religion News Service a stat de vorbă cu...

Partea IV – Lumea în secolele XVIII-XIX

Marea majoritate a americanilor declară că religia este importantă în vieţile lor, deși un număr record consideră că religia nu are răspunsuri la întrebările mari ale vieţii. Aceasta a fost concluzia unui sondaj Gallup făcut public în preajma sărbătorilor de Crăciun.

Această întrebare aparent inocentă, probabil, a produs, în ultimele 2000 de ani, mai multă tulburare decât oricare alta. Ea este, de fapt, un ecou al preocupării evreilor antici de a stabili dacă Israel era, sau nu, singurul popor al lui Dumnezeu pe pământ. Reprezintă, de asemenea, ecoul istoriei care a fost martora războaielor născute din...

În general, tinerii sunt tot mai puţin religioși decât bătrânii și este tot mai puţin probabil ca persoanele cu vârsta sub 40 de ani să se identifice cu o religie, să creadă în Dumnezeu sau să se angajeze într-o varietate de practici religioase.

Deși suntem obișnuiţi să prindem mai degrabă locurile codașe în clasamentele europene, potrivit studiului realizat de Pew Research Center ne clasăm pe prima poziţie într-un top ce diferenţiază statele Europei în funcţie de angajamentul lor religios.

Orice religie are sau nu căutare în funcţie de beneficiile promise. Pe om îl interesează beneficiile imediate în viaţa aceasta, dar îl interesează în mod special viitorul, speranţa pe care i-o aduce propria religie şi cât este ea de sigură.

În ianuarie 2014, într-un gest pe care site-ul catholic.org l-a numit istoric, Papa Francisc le-a trimis un mesaj de unitate, înregistrat cu telefonul mobil, liderilor charismatici și penticostali, care participau la o conferinţă organizată de Kenneth Copeland Ministries1.

„Creaturile Borg[1]. O specie extrem de evoluată de prădători. Nu au conștiinţă. Nu au moralitate. Foarte probabil, ţi-au infestat deja comunitatea, școala și chiar copiii. Această ameninţare din lumea reală se numește «noua toleranţă», două cuvinte simple ce descriu o doctrină modernă complexă.“[2] (Josh McDowell)

E comod, dar superficial, din nefericire, să spui că toate religiile sunt la fel. Și, de multe ori, o astfel de atitudine durează până în momentul în care cineva ajunge să vadă diferenţa în propria-i viaţă.

Credinţa este un concept des folosit, dar rar înţeles în bogăţia semanticii sale și a implicaţiilor sale filosofice. Pentru a-i fi reprezentate fidel natura și conţinutul, credinţa creștină trebuie să depășească în mintea comunicatorului stadiul definirii prin intermediul listelor de doctrine, de crezuri, de principii morale, porunci și de ritualuri liturgice.

Noi, oamenii, avem o relaţie specială cu inima noastră. Nici nu e de mirare, din moment ce viaţa depinde de buna ei funcţionare. Dar inima este și un puternic simbol religios, fiind sinonimă cu esenţa vieţii spirituale și determinând destinul nostru veșnic. Matt Davis a avut o inimă fizică atât de degradată încât singura salvare...

Indiferent ce se spune despre valoarea de predicţie a cuvintelor atribuite tradiţional lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, cert este că, după consumarea a aproape două decenii din acest secol, nu știm cu adevărat încotro ne îndreptăm.

Știinţa și credinţa, ca instrumente importante în demersul cunoașterii, sunt percepute adesea într-o relaţie tensionată, din pricina cosmoviziunilor fundamental diferite care le caracterizează. Implicaţiile asupra marilor întrebări ale vieţii sunt evidente și suficiente în a-i răpi cuiva confortul indiferenţei faţă de o miză așa de mare.

Religiile abraamice (iudaism, creştinism, islam) au avut tradiţional o atitudine de condamnare a actului homosexual (şi implicit a homosexualilor).

O călătorie în jurul lumii, pe biciclete, i-a condus pe doi tineri americani la concluzia greșită că „oamenii sunt buni.”

Motto: „Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. Vor pribegi atunci de la o mare la alta, de la miazănoapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace și încolo, ca să caute cuvântul Domnului, și...